Prestigiul academic al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, recunoscut la nivel național la Gala EduFin 2019 pentru educație financiară de calitate

Sursa: Arhiva persoanală prof. univ. dr. Carmen Toderașcu

Povestea învățământului superior ieșean debutează la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Clădire emblematică a Iașului de odinioară, bijuteria arhitecturală a fost fondată în 1860. Un loc cu o bogată încărcătură istorică, un spațiu pitoresc, aceasta ne amintește de urmele marelui poet Mihai Eminescu. Pătrundem în Palatul Universității, o instituție de tradiție, situată pe dealul Copoului, o zonă ce păstrează parfumul arhaic al vremurilor de demult. Amprenta arhitectului Louis Blanc rămâne o mărturie a trecerii ireversibile a timpului, ce contopește în mod armonios stilul clasic și baroc. Inaugurată în perioada de plină expansiune a puterii regelui Carol I și a reginei Elisabeta, monumentul ascunde faimoasa „Sală a Pașilor Pierduți” ornamentată cu picturile murale ale artistului plastic Sabin Bălașa.

            Direcția strategică promovată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” ține de activitatea intensă de cercetarea științifică. În condițiile globalizării, digitalizării și a rapidității informaționale, învățământul românesc urmează tiparul occidental în care baza științifică reprezintă fundamentul cunoașterii. Simbol al sistemului de învățământ românesc, prin realizările multiple obținute în plan educațional și științific, a reușit de-a lungul timpului să formeze sute de generații. Învățământul de calitate este recunoscut la nivel național, dovada clară fiind purtată de distincția obținută de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în cadrul Galei EduFin 2019, organizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aflată într-o competiție permanentă cu universitățile occidentale, sanctuarul cunoașterii ieșene a reușit să creeze performanță, antrenând astfel spiritul competitiv în rândul studenților. Implicarea cadrelor didactice în susținerea proiectelor de educației financiare prin atragerea studenților a fost apreciată la nivel național de ASF, premiul obținut reprezentând o recunoaștere a eforturilor depuse de mentori în actul educațional. Reprezentanți de marcă ai instituției de învățământ au fost Prof. univ. dr. Dinu Airinei, decanul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor și Lector. Univ. dr. Carmen Toderașcu.

Sursa: Arhiva persoanală prof. univ. dr. Carmen Toderașcu

Recunoscut centru de cercetare la nivel național, universitatea ieșeană se ghidează după reforme moderne de educație, asigurând studenților o dezvoltare contină în carieră. „Vă mulțumim foarte mult pentru manifestarea de astăzi și pentru premiul oferit. Suntem alături de Autoritatea de Supraveghere Financiară și susținem educația financiară, mai ales că în era digitală avem oportunități, provocări dar și riscuri noi, pe care avem datoria să le gestionăm înțelept”, a precizat domnul Prof. univ. dr. Dinu Airinei, decanul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor.

Gala EduFin, prin distincția oferită, urmărește promovarea educației financiare la nivel național. În cadrul evenimentului au fost cooptate autoritățile administrației publice locale și centrale, dar și instituțiile de învățământ, acesta fiind un moment aparte pentru comunitatea academică ieșeană, pentru dascălii dedicați actului educațional, pentru studenții însetați de cunoaștere și pentru absolvenții mândri de faptul că au pășit odinioară treptele celei mai prestigioase instituții de învățământ din România.

Sursa: Arhiva persoanală prof. univ. dr. Carmen Toderașcu

Mai multe detalii despre Gala EduFin puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society:

Prestigiul academic al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, recunoscut la nivel național la Gala EduFin 2019 pentru educație financiară de calitate

Școala Gimnazială „Ion Creangă”, bilanțul celor 55 de ani de existență

Sursa: Arhiva personală a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași la împlinirea a 55 de ani de la înființare

An memorabil pentru Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Iași, la 55 de ani de la înfiinţare. Peste jumătate de secol de istorie de când această unitate de învățământ parcurge cu succes registrele educaționale ale regimului doctrinar, comunist, dar și reformele moderne impuse de piața liberă, democratică. Numeroase activităţi extraşcolare și proiecte au fost implementate de cadre didactice dedicate, fapt ce a condus la crearea unui prestigiu în rândul unităților de învățământ ieșene. Astăzi, școala devine, la cerinţele societății, un spațiu cu rol socio-cultural de anvergură, în care vicisitudinilile creează arhetipuri axiologice ale instrucţiei şi educaţiei durabile. În acest caz, generațiile viitoare vor oferi societății un orizont de cunoaștere mai larg, presărat de vaste experiențe. Imperativul societății contemporane este acela de a crea plus valoare în rândul tinerilor prin educație de înaltă calitate, provocându-i spre a accede pe plan ontologic. De aceea, pătrundem în istoria vremurilor de demult, poposind la Școlița nr.2, unde, în anul 1874, a fost numit institutor îndrăgitul scriitor Ion Creangă. În imediata vecinătate, exista vechea clădire a Școlii mixte nr.3, una dintre cele mai vechi școli din zona Păcurari. Creșterea numărului de elevi a condus la dorința autorităților de a înființa o instituție gimnazială de prestigiu. Putem deschide un arc peste timp, adunând un buchet cu 55 de trandafiri, fiecare dintre ei reprezentând, începând cu anul 1964, un an plin de bucurii și împliniri, de succese și experiențe de neuitat pentru elevii Școlii nr. 17. Dornici de a acumula informații prețioase de la dascăli dedicați, copii de toate vârstele au pășit cu încredere, an de an, pe treptele școlii. Începând cu anul 1993, învățământul gimnazial din zona Păcurari urma să fie desfășurat sub patronajul „Împăratului poveştilor”, Ion Creangă. Descoperi cu drag, în curtea școlii, bustul din bronz al marelui scriitor, creat cu minuțiozitate de sculptorul Dan Covătaru. Transmiterea spiritului liber, însetat de cunoaștere, s-a făcut din generaţie în generaţie asemenea unui testament ce contribuie la formarea continuă a tinerilor, la obținerea performanţelor. Îndrăznesc să privesc școala de astăzi drept un sanctuar al cunoașterii, un loc- simbol în care se formează oamenii de vază ai societății. Omul devine, astfel, un produs educațional, o plăsmuire a rezonanței istorice a unei impunătoare instituții de învățământ. Este interesant să aducem în prim plan istoria gimnaziului de odinioară, în care profesorii erau considerați a fi mesageri pasionați și dedicați ai actului educațional, dovedind reale abilități de comunicare în procesul de formare continuă.

Sursa: Arhiva personală a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași la împlinirea a 55 de ani de la înființare

Deviza acestei emblematice instituții de învățământ ține de educarea tinerilor pentru a se dezvolta în carieră. Școala devine un important actor pe scena educațională ce se caracterizează prin performanță și calitate. Misiunea Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași devine, în ansamblu,  un șablon scos în evidență de spiritul viu crengist, prezent în școală prin năzbâtiile bobocilor în formare, asemenea lui Nică din celebra operă „Amintiri din copilărie”. Odată ce pătrunzi în inima acestei frumoase locații, reușești să te întorci în timp, să privești cu ochii nostalgici școala de odinioară în care, bucuria de a fi copil era un manifest firesc, devenit astăzi o zestre a sufletului, o sursă continuă de amintiri. Oferta educațională variată asigură un climat favorabil dezvoltării competențelor de comunicare sociale și culturale a elevilor în acest context școala devinind principalul promotor al schimbării, oferind fiecărui elev oportunități egale de dezvoltare. Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Iași este o instituție de învățământ ce utilizează mijloace moderne de predare, dinamismul fiind prezent datorită activităților culturale întreprinse și participărilor  la diverse competiții.

Motto-ul Uniunii Europene- „Unitate în diversitate”- conduce la autonomia unităților de învățământ, formarea continuă a personalului didactic și organizarea unor activități extracurriculare cu scop educativ pentru tineri. Cunoscută la nivel local și județean, această unitate de învățământ implementează respectarea principiilor adevărului și muncii de calitate, cu scopul de a obține rezultate remarcabile la nivel educațional. Scopul școlii contemporane este acela de a promova învățământul creativ, inovativ, pentru a creea o societate civilă adeptă dezvoltării și schimbării. Cadrele didactice prezente la nivelul școlii asigură calitatea actului educațional prin creșterea performanței școlare a elevilor. Implicarea cadrelor didactice, de-a lungul istoriei, i-a adus acestei instituții de învățământ din Iași consacrarea și respectul, astfel reușind să fie reînnodate tradițiile de odinioară, în care spiritul ludic și inventivitatea deveneau instrumentele eficiente în atingerea performanței. O posibilă formă de motivare a tinerilor poate consta și în existența unor activități de educație nonformală prin crearea unor parteneriate cu diverse organizații culturale.

Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Iași a devenit principalul promotor al parteneriatelor educaţionale ce vizează implicarea elevilor în activități extracurriculare. Deschiderea cadrelor didactice de a adopta o formă modernă de predare s-a realizat odată cu dorința elevilor de a intra în contact cu diverse culturi. Elevii noștri s-au integrat perfect în atmosfera crengistă, bazată pe muncă, rigoare, creativitate şi inovare, eforturile depuse de cadrele didactive dorind să trezească în elevul contemporan profilul moral și intelectual al elevului tradiționalist, aplecat îndeseobi spre cunoaștere. Din acest considerent s-au creat dialoguri culturale cu organizații etnice… din dorința de a  le insufla tinerilor spiritul intercultural. O plusvaloare pe care această școală a căpătat-o  este și valoarea cultural-ştiinţifică, aspect încununat de-a lungul timpului de schimburile de experiență, conferințele și festivalurile organizate. În esență, se promovează o școală a diversității, a multiculturalității, în care elevii progresează prin autocunoaştere.

Sursa: Arhiva personală a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași la împlinirea a 55 de ani de la înființare

Școala Gimnazială „Ion Creangă” promovează o serie de valori și principii din dorința de a crea o cultură organizațională cu standarde ridicate, implicată în viața societății academice, prin afirmarea și dezvoltarea profesională a tinerilor. An de an, se rescrie istoria acestei instituții de învățământ prin împletirea armonioasă a elementelor moderne și a celor tradiționale, ambele centrate pe evoluția în carieră. Profesorii au militat de-a lungul timpului pentru promovarea actului educațional de calitate, punând în valoare potenţialul intelectual-ştiinţific al elevilor. Adaptarea la schimbare devine o problemă a epocii contemporane, cadrele didactice fiind nevoite să formeze caractere puternice, cu o moralitate riguroasă și tolerantă. Unica cale de a răzbi este performanța, aceasta fiind ţinta majoră a acestei unităţi de învăţământ. Legendara istorie a acestui sanctuar al cunoașterii plasează școala printre cele mai prestigioase aşezăminte din spațiul moldav de învăţământ. Conform spuselor înțeleptului Dalai Lama „Semeni o faptă, culegi un obicei. Semeni un obicei, culegi un caracter. Semeni un caracter, culegi un destin“. Privesc cu drag la Școala Gimnazială „Ion Creangă” și observ o unitate de învăţământ care, în ciuda megatendinţelor contemporane, se remarcă prin performanţă, dedicare și înclinație față de tradiții. În an aniversar, la împlinirea a 55 de ani de la înființare, îi doresc putere pe drumul presărat de succese.

Mai multe informații despre celebrarea a 55 de ani de la înființare a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society:

Școala Gimnazială „Ion Creangă”, bilanțul celor 55 de ani de existență

Feminism la rang de artă: cum arată femeia de azi, fin antreprenor al vieții de zi cu zi

Sursa: arhiva personală a Ștefanei Agop

„Frumuseţea va mântui lumea.”, afirma Dostoievski, și pornind de la acest crez, ne-am permis a defini femeia de azi ca un cumul de dăruire, pasiune, sinceritate, toleranță și acceptare, care adesea poate fi asemănată cu puterea unificatoare a familiei, ea fiind membrul cel mai important ce conferă protecție și iubire căminului, întregind tabloul familiei prin grija nemăsurată ce o poartă de-a lungul existenței sale.

 „Femeia contemporană s-a supus unor cerinţe ale vieţii moderne şi a pierdut tot ce aparţinea mai frumos naturii ei. Ce mai poate rămâne dintr-o femeie, dacă nu este pură şi sinceră, dacă nu are fineţe sufletească, dacă nu are farmecul ascendent al poeziei, dragostei şi creaţiei. Ce mai rămâne din universul nostru spiritual, fără căldura şi respiraţia nobilă a sufletului ei?”, Ernest Bernea (Meditații filozofice, Editura Predania, 2010)

Un rol important îl joacă femeia în societate– mamă, soție, colegă, prietenă, prin calitățile sale plasându-se în poziția de a obține lucrurile cu maxim de efort. Regimul politic caracterizat prin liberalizarea pieței promovează o serie de politici ce au la bază competivitatea de gen, de profesie, determinând emanciparea acestora. Hiperspecializarea acestora este efectul imediat pe care angajatorii de top îl observă, oferindu-le poziții cheie cu standarde ridicate în ceea ce privește cerintețe locului de muncă. În societățile occidentale se promovează spiritul liber, diferențele de gen fiind rar vizibile la nivelul societății. Astăzi există femeia puternică, hiperspecializată, liberă, însetată de cunoștere și axată pe dezvoltarea carierei. Antreprenoare a vieții de zi cu zi, aceasta cu minuțiozitate își prioritizează acțiunile, păstrând echilibrul perfect între viața personală și profesională.

Modelele feminine ale vieții cotidiene reprezintă constructele sociale ce oferă exemple din piața muncii,  îndrumând persoanele de gen feminin să se implice proactiv în proiecte de avergură. Proiectele profesionale devin, astfel, sursa de alimentare energetică pentru femeia independentă, dornică să atingă apogeul prin muncă și perseverență. Aplecarea permanentă asupra obținerii de noi competențe le pune în prim plan ca modele de bună practică, datorită managementul timpului bine controlat.

Lupta pentru perfecțiune devine un deziderat al femeii de astăzi, întrucât educația și locul de muncă impun anumite bariere culturale ce țin de cutumele unei societăți patriarhale în care viața se rezumă la funcția de adiminstrator al gospodăriei. Uniunea Europeană, prin politicile adoptate, pune accentul pe egalitatea de șanse între genuri, spărgând icebergul mentalității colective tradiționale. Societatea contemporană a făcut un progres considerabil în recunoașterea și acceptarea rolului jucat de modelul feminin. Un mare mister rămâne, totuși, maniera de organizare a femeii contemporane, de modul în care reușește să îndeplinească cu perfecțiune atât rolul de soție/mamă, dar și de om de carieră. Imaginea femeii este aceea de a împărtăși valorile morale ale societății, oferind repere despre posibilitatea de schimbare a mediului înconjurător într-unul mai eficient, dinamic și frumos. Povestea de succes a femeii actuale, antreprenoare a vieții de zi cu zi este asemănată cu atingerea planului ontologic și profesional, astfel reușind să motivăm ieșirea din tiparul cotidian și lupta pentru vise și idealuri. Tiparul femeii moderne este de a depăși vicisitudinile și de a conștientiza punctele forte cu scopul evoluției continuee.

Mai multe informații despre feminitate și rolul femeii în societatea contemporană regăsiți pe platforma online a Revistei In Society:

Feminism la rang de artă: cum arată femeia de azi, fin antreprenor al vieții de zi cu zi

Provocarea modelului Irina Bahrin- din pantofii cu toc ai mamei, pe podiumurile de modă

Sursa: arhiva personală a modelului Irina Bahrin

Vorbim despre artă în felurite moduri, însă arta frumosului relevă atât de multe, încât n-am fi pe deplin corecți să ne raportăm la modă altfel decât printr-o formă de exprimare a întocmai artei frumosului. Vorbim despre oameni care s-au implicat pe parcursul timpului într-o zonă mai puțin cunoscută spațiului ieșean și anume, aria de modeling, latura la vedere a frumosului. Vorbim cu o tânără care știe să îmbine perfect utilul cu plăcutul… un articol despre tânăra generație, despre modul în care aceasta își petrece timpului liber, despre misterele din spatele cortinei și despre atât de multe alte elemente surpriză pe care le vom desluși alături de Irina Bahrin, model al agenției First Models, tânăra care, pe parcursul timpului, a reușit să surprindă publicul ieșean prin frumusețea, grația și prestanța sa pe podium.

Ștefana Agop, revista InSociety: Am rămas plăcut impresionată de afinitatea ta pentru zona modelingului și aș vrea să începem cu o scurtă incursiune în această lume. Aș vrea să aflu ce te-a determinat să îți descoperi această pasiune și cum reușești să o fructifici pe parcursul timpului?

Irina Bahrin, model: Cum a inceput totul…cred că de mic am avut această pasiune pentru modelling, dorința de a apărea în poze, de a defila cu tocurile mamei și de a fi în centrul atenției. Însă, cu trecerea timpului, nu pot spune că m-am gandit la acest domeniu în mod serios, necrezând că în Iași se poate practica acest hobby (și de ce nu, meserie) la un nivel înalt. Când am primit propunerea de a face parte din agentia First Models, am fost foarte fericită și am simțit că, în sfârșit, pot să cochetez cu ceea ce îmi place atât de mult.

Sursa: arhiva personală a modelului Irina Bahrin

Ș.A.: Prin munca realizată, fiecare model aduce un element de noutate în această arie și consider că publicul larg a observat implicarea unor oameni pozitivi, serioși și perseverenți, care au putut să te influențeze într-o oarecare măsură. Pe parcursul timpului, fiecare model se inspiră și din experiența persoanelor ce cochetează de ani de zile cu această pasiune. Aș vrea să te întreb… care ar fi modelele ce au reușit prin activitatea lor profesională să te motiveze?

Irina Bahrin: Cred că cel mai bine te motivezi tu singur. Fiecare model trebuie să își cunoască atu-urile corpului și defectele sale. Trebuie să înteleagă ce poziții o avantajează și cum să își pună în evidență trăsaturile fizice. Iar acest lucru, se poate realiza doar prin multă practică și printr-o atentă analiză a fiecărei poze. Sunt de părere că  fiecare model are propriul stil de a poza, care trebuie să i se potrivească. Nu poți să copiezi posturile altora, crezând că vei arăta la fel. Fiecare model se exprimă diferit în lumina reflectoarelor. Cu toate acestea, sunt câteva modele care mă inspiră și care mă fascinează prin modul lor de a interacționa cu camera- Naomi Campbell, Claudia Schiffer, Bella Hadid, Adriana Lima și Kseniia Burda.

Ș.A.: Există standarde ridicate din punct de vedere profesional în aria modelingului și fiecare prezentare se adresează unei anumite piețe. Orașul Iași a devenit odată cu trecerea timpului mai reprezentativ cu sprijinul atelierelor de design vestimentar, dar și datorită colaborării dintre acestea și agențiile de profil. Observ existența unor provocări pe care le întâmpină orice model în cariera sa. Care este povestea fetei de succes, cu părul șaten, ambițioasă și dornică de a descoperi necunoscutul?

Irina Bahrin: Cum am spus și mai sus, am intrat în acest domeniu într-un moment total neașteptat pentru mine, timidă și cu frică de necunoscut. Nu am avut așteptări și cred că lucrul acesta este foarte benefic deoarece m-am focusat pe ceea ce am avut de făcut strict în acel moment, astfel maximizându-mi eforturile. Încă îmi aduc aminte emoțiile primei prezentări, o emisiune filmată la Palas Mall. Îmi tremurau încheieturile, aveam un gol în stomac și îmi era frică să nu fac o mișcare greșită. Cu timpul, lucrurile au devenit mai ușoare, iar defilările mele- mai naturale. Încerc să mă perfecționez constant și să învăț din fiecare prezentare sau shooting foto. Cu toate acestea, sunt o fire extrem de exigentă cu propria persoană, consider că mereu este loc de mai mult și mai bine, vreau ca toate lucrurile pe care le fac să fie calitative și să învăt cât mai multe, pentru a fi în top mereu.

Sursa: arhiva personală a modelului Irina Bahrin

Ș.A.: Un zâmbet frumos poate ascunde imperfecțiuni, greșeli sau poate tristețe lăuntrică. Când defilezi pe podium trebuie să strălucești, să pui în valoare ținuta. Cel mai probabil, în spatele fiecărui eveniment stă o echipă destul de închegată, ce pune la punct cele mai mici detalii. Aș vrea să te întreb cum reușești să stăpânești emoțiile și care sunt elementele cheie ce stau la baza organizării unei prezentări de modă din punctul tău de vedere.

Irina Bahrin: Emoțiile se diminuează odată cu trecerea timpului și cu experiența îm domeniu. Mind set-ul este cel mai important. Să știi să te controlezi pentru a da randament maxim în fața reflectoarelor. Desigur că, până într-un punct, emoțiile sunt utile, deoarece ne ajută să ne focusăm mai bine pe ceea ce avem de realizat. O prezentare de modă este extrem de greu de organizat, fiind o muncă titanică în spate. Cred că pentru reușita unui eveniment de acest gen, elementele cheie sunt: coordonarea, receptivitatea, dar și atenția la cele mai mici detalii.

Ș.A.: Educația reprezintă un element esențial pentru a răzbi în acest domeniu. Sunt foarte multe agenții care se implică în pregătirea tinerelor care au talent în această direcție și le sprijină în parcursul lor profesional. Trăind în secolul vitezei, să spunem că aceste cursuri de perfecționare ajută și sprijină foarte mult în obținerea performanței, dar nu sunt obligatorii. Ai urmat anumite cursuri de specializare în domeniul modelingului?

Irina Bahrin: Da, am urmat. Fiind în agenția First Models, aceste cursuri mi-au fost oferite gratuit. Pot spune că m-au ajutat foarte mult. Pe lângă faptul că prin intermediul lor am învățat cum să defilez corect și cum să pozez, acestea au contribuit și la sporirea încrederii în mine.

Ș.A.: Aș vrea să călătorim în timp și să îmi povestești despre un moment special în care ai fost pe deplin satisfăcută de prestația ta pe podium.

Irina Bahrin: Sunt extrem de severă cu mine. Acest lucru poate fi și un dezavantaj pentru că de multe ori nu știu să mă vând. Nu pot spune că am fost vreodată pe deplin mulțumită de prestația mea pe podium. Mereu este ceva de îmbunătațit. Dar, dacă ar fi să aleg o defilare de care am fost mândră, aceea ar fi o prezentare la Palatul Culturii, pentru brand-ul NICHI CRISTINA NICHITA. Mi s-a părut dificil să cobor un număr mare de trepte pe tocuri înalte, făra a privi în jos și a avea atitudinea potrivită, dar cu ajutorul coordonării și atenției, am reușit să îmi îndeplinesc sarcina cu brio.

Ș.A.: Dacă tot reușim să străbatem lumea în lung și în lat, care sunt modelele de talie internațională sau casele de modă care ți-au stârnit curiozitatea și alături de care ai dori să colaborezi pe viitor?

Irina Bahrin: Cu certitudine, mi-ar plăcea să colaborez cu orice casa de modă internațională sau orice model renumit. Însă, mi-ar face o deosebită onoare să defilez sau să pozez alături de Naomi Campbell, Emily Ratajkowski și Kseniia Burda, admirându-le atitudinea, naturalețea și dezinvoltura. Când vine vorba despre case de modă celebre, m-aș simți norocoasă să colaborez cu Versace. Cred că simt o atracție față de aceasă casă de modă datorită lui Gianni Versace, un om pe care l-am studiat și pe care îl apreciez foarte mult.

Ș.A.: Cromatica sau „jocul culorilor” reprezintă un element esențial în epoca contemporană. Dacă tot străbatem lumea lung și în lat, sunt curioasă să descopăr alături de tine care sunt nuanțele ce te caracterizează și care îți oferă transcendență pe scenă?

Irina Bahrin: Nu am o culoare prefetată. Niciodată nu am avut. Când vine vorba de ținute, sunt norocoasă, stându-mi bine cam cu orice culoare. În general, sunt clasică și pot spune că mă simt cel mai bine când port roșu. Mi se pare că mi se potrivește, îmi potențează aura de mister, armonizându-se cu trăsăturile mele fizice.

Ș.A.: Puterea de a merge mai departe, susținerea oferită de persoanele din jur, iubirea și aripile pe care ți le oferă publicul pot constitui puncte de sprijin pentru tine ca și model?

Irina Bahrin: Bineînțeles! Profesia de model este solicitantă atât din punct de vedere fizic (este importantă o armonie între o dietă sănătoasă, sport și skincare), cât și din punct de vedere psihic (emoțiile și situațiile stresante sunt greu de gestionat). De aceea, este benefic sprijinul pe care ți-l oferă cei dragi, dar și publicul care, prin aprecierea lui, îți dă puterea de a continua. În cazul meu, mama este omul care a fost prezent la majoritatea defilărilor mele, m-a încurajat și susținut mereu. Sunt mândră și încântată că am realizat în vara anului trecut un shooting împreună cu ea.

Ș.A.: Dacă ar fi să le transmiți un sfat tinerilor pasionați de modă, ce consideri că ar fi trebui să facă aceștia pentru dezvoltarea pasiunilor și reușita în viață?

Irina Bahrin: Păi… să știe ce își doresc și să creadă în ei. Este important să aibă răbdare, dar, în același timp, să profite de oportunitățile care le apar în cale, să nu piardă trenul.

Sursa: arhiva personală a modelului Irina Bahrin

Povestea de succes a modelului Irina Bahrin puteți să o regăsiți și pe platforma online Revistei In Society:

Provocarea modelului Irina Bahrin- din pantofii cu toc ai mamei, pe podiumurile de modă

Ce trebuie să știm despre Atena, bijuteria arhitecturală a Greciei

Sursa: arhiva personală a Ștefanei Agop

Încă din cele mai vechi timpuri, istoricii consemnau templele și tezaurul cetății în scrierile vremii. Un oraș antic ce merită a fi vizitat, un loc în care retrăiești legendele Olimpului și poți să admiri vestigiile antice elene. Atena, de-a lungul istoriei, a fost considerată cel mai bogat centru economic, politic și cultural al lumii grecești, devenind metropola spirituală a Greciei. Pătrunzi în inima orașului elen și ajungi în Piața Sintagma, un loc ce pune în valoare clădirea Parlamentului, vechiul Palat Regal al secolului al XIX-lea. O clădire impunătoate, în incinta căreia, începând din anul 1934, funcționează Parlamentul Greciei. Piața Syntagma ascunde un loc istoric și social veritabil, fiind considerat epicentrul activității comerciale și politice al capitalei. Aștepți cu ochii ațintiți către evzoni, cei doi militari ce vor mărșălui la schimbarea gărzii. Impresionant este să privești și costumele tradiționale, realizate manual cu deosebită migală, acestea fiind mai atractive datorită ciucurilor ce împodobesc încălțările.

Sursa: arhiva personală a Ștefanei Agop

Capitala culturală a Greciei, Atena, prezintă o istorie glorioasă, orașul fiind venerat atât de zei, cât și de oameni. Este considerat a fi un loc magic, ce reprezintă leagănul civilizației europene. Deasupra capitalei elene veghează ruinele celebrului sactuar Acropolis, considerat a fi leagănul civilizației antice. Legendegele elene îl plasează pe sculptorul Phidias ca unul dintre principalii reprezentanți ai perioadei clasice ce a condus cu minuțiozitate lucrările de construcție ale celebrei Acropole Ateniene. În mitologia greacă, Atena era considerată a fi zeița înțelepciunii, ce excela prin manifestarea unui curaj aparte. Protectoare a orașului elen, aceasta s-a a fost adorată de civilizația antică. Inspirația acesteia pentru sfera artelor i-a determinat pe locuitori să construiască Parthenonul de în onoarea ei. Imaginea pe care o avem despre capitala elenă condensează numeroase secole de istorie, evidențierea cetății spirituale Acropolis reprezentând o făclie de lumină asupra culturii europene. Colina ateniană atrage  mii de turiști, fotografiile și istoria rămânând mărturii ale trecerii ireversibile a timpului, consacrând-ul drept cel mai admirat obiectiv de patrimoniu european.

Privesc cu uimite Erehtionul, un monument impunător, construit în stil ionic. Un alt element ce reiterează miturile de odinioară este Panthenonul, celebra fortăreață elenă, ridicată în onoarea zeiței Atena, patroana spirituală a meleagurilor grecești. Vizitată anual de mii de turiști, Atena devine ținta străinilor care doresc să privească inima civilizației europene. Ambele temple fac parte din uriașa fortificație ce domină metropola grecească. Cartierele capitalei elene conduc la Monastiraki, o piață plină de vestigii istorice. Măreața cetate pune în valoare arta bizantină, și, odată cu ea, invită să admirăm priveliștea panoramică asupra bisericilor ortodoxe din secolul IX și X. Un loc atipic în care sportul capătă valențe primordiale este stadionul antic al primelor Jocuri Olimpice ale erei moderne.

Sursa: arhiva personală a Ștefanei Agop

Priviți și bucurați-vă de o plimbare pe străduțele înguste ale Atenei și urmăriți viața intensă a orașului de astăzi, un centru modern construit pe baza fundamentelor istorice străvechi. Orașul este viu și colorat, oferind un spectacol pitoresc turiștilor dornici de a descoperi mitologia greacă. Civilizația lumii antice a înflorit pe tărâmul elen, reușind astfel să reitereze imaginea unui centru antic cu elemente arhitecturale moderne… v-am convins?

Mai multe detalii despre frumoasele obiective turistice din Atena puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society:

Ce trebuie să știm despre Atena, bijuteria arhitecturală a Greciei

Armenii, la ceas aniversar: 100 de ani de la înființarea Uniunii Armenilor din România

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Centenarului Uniunii Armenilor din România
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

Laitmotivul organizării acestui eveniment este celebrarea celor 100 de ani de la înființarea Uniunii Armenilor din România, organizație care, de-a lungul timpului, a reușit să creeze o punte de legătură între perioada interbelică- atunci când comunitatea era foarte activă în sfera tradițiilor și obiceiurilor-, și perioada contemporană- în care valorile armenești sunt evidențiate prin momente artistice de dans, muzică și vernisaje culturale.

Povestea comunității armene începe la 25 ianuarie 1919, când a luat naștere această asociație din dorința de integrare  a armenilor refugiați de după genocidul armean, care se îndreptau spre orașele portuare, cerând azil politic. În aceste condiții, o parte din reprezentanții comunității armene, au solicitat Guvernului României condus de Ionel Brătianu să le permită supraviețuitorilor să pătrundă în spațiul românesc. Relaționarea cu autoritățile politice ale vremii a condus la hotărârea membrilor comunității autohtone de a-l numi pe Grigore Trancu, la  Iași, prim președinte al acestei organizații. Om implicat în sfera politică din ipostaza de Ministru al Muncii, acesta a creat prima legislație la nivelul standardelor europene. Un alt promotor al integrării facile a armenilor deportați a fost Harutiun Khintirian, primul consul general al Republicii Armenia în România, o personalitate marcantă, care a mediat relațiile diplomatice dintre statul român și cel armean. Povestea comunității poate fi conturată și de prezența unei figuri interesante- prin personalitatea lui Armenag Manissalian, unul dintre cei mai importanți filantropi. Acesta s-a implicat în viața economică românească, fiind Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Înainte de instalarea blocului comunist, ultimul președinte al acestei organizații a fost  Krikor Zambaccian, faimosul colecționar de artă: „Am dăruit poporului colecția mea de artă deoarece și talentele pe care le-am întrunit sunt ale poporului, ele fac mândria lui.” – Krikor Zambaccian. Prin intermediul civilizației milenare, pas cu pas, s-a format cultura armeană ce este plasată în epicentrul ținutului rodiilor, strugurilor și caiselor. Promovarea culturii armene reprezintă un deziderat pentru comunitățile din spațiul românesc în păstrarea zestrei strămoșești. Tradițiile și obiceiurile armenești sunt puntea de legătură dintre trecutul istoric și prezentul modernității devenind instrumentul prin care accesăm informații despre cultura orientală.

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Centenarului Uniunii Armenilor din România
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

Pentru a descoperi tradițiile armenești vă invit să accesați ș platforma online a Revistei In Society: 
https://insociety.ro/news/armenii-la-ceas-aniversar-100-de-ani-de-la-infiintarea-uniunii-armenilor-din-romania/

Interculturalitatea, prin ochii Alinei Săruleanu, creator de contur și frumos: „Sentimentul de toleranță față de celelalte persoane care sunt diferite de noi se sedimentează încă din copilărie. A fi diferit înseamnă a fi aparte, a fi unic.”

Sursa: Arhiva personală a artistei Alina Săruleanu

Alina Săruleanu, creatoare de contur și frumos, reușește să ne surprindă prin propriul exemplu. Pasionată de cromatica vie, dar și de sfera interculturală, acesta face, într-un mod parte, ca interculturalitatea să fie resimțită  în sfera artelor înclusiv prin privirea blândă și zâmbetul cald pe care-l poartă. În universul galeriilor de artă e o lume care te atrage involuntar, o lume creată de artiști, dar nu doar pentru artiști, un univers care ni se descoperă cu fiecare nouă vizită pe care cu drag o facem. Despre cum reușim să unim prin artă, despre valorile care ne înconjoară, despre diferențe dintre ieri și azi… despre toate astea am discutat cu artista Alina Săruleanu, într-o conversație amicală, redată mai jos.

Ștefana Agop, revista InSociety: Atelierul dumneavoastră emană o atmosferă cu totul aparte și spun acest lucru datorită faptului că observ tablouri, opere de artă ce par că vor să aducă în prezent un parfum al trecutului istoric. Puteți să ne spuneți ce v-a determinat să alegeți o carieră în domeniul artistic?

Alina Săruleanu: Încă din copilărie am avut o apetență către sfera artelor, reușind să transpun în artă diverse personaje, cadre de natură sau portrete ale unor personalități de marcă. Exersând am reușit să mă perfecționez și astăzi am reușit să colaborez cu diverse asociații culturale alături de care îmi expun lunar operele în muzeele ieșene.

Ș.A.: Zvonurile tot curg în „orașul celor 7 coline” și am auzit printre poveștile rostite de ieșeni că sfera culturală se naște din artă. Ce deschidere oferă Iașul pentru tinerii pasionați de artă aflați la debutul carierei?

Alina Săruleanu: Iașul este un oraș multicultural, în care și-au făcut simțită prezența numeroși artiști ce au contribuit la dezvoltarea culturală a orașului. Cu timpul, sfera artiștilor plastici a început să se transforme într-o poveste rostită în cadrul galeriilor, unde operele sunt admirate de publicul larg, tinerii având posibilitatea de a-și expune operele de artă în spațiile special amenajate.

Sursa: Arhiva personală a artistei Alina Săruleanu

Ș.A.: Ca purtătoare a unei tradiții milenare, aceea a artei, țin să pun accentul pe latura culturală pe care ați dorit să o promovați la nivelul societății ieșene. Sunt curioasă să aflu cum ați reușit să atrageți în jurul dumneavoastră oameni de renume…

Alina Săruleanu: În cadrul atelierului am reușit să adunăm persoane din sfera artelor și din sfera artei, promovând valorile multiculturale. Am pus accentul pe seratele tematice, în care artiștii ieșeni își prezentau operele în fața publicului larg, oferindu-le astfel șansa de a avea contact cu pasionații de artă.

Ș.A.: Creatoare de frumos, puneți suflet în tot ceea ce faceți, și totuși, care este secretul? Pe ce puneți accentul în relaționarea cu cei din jur? Ați reușit să adunați în atelierele dumneavoastră oameni de valoare și să promovați aceste personalități și în rândul tinerilor. Ce activități organizați și ce proiecte aveți pe viitor?

Alina Săruleanu: Secretul ce stă la bază cred că este buna organizare și comunicarea. În esență, tinerii pot învăța din experiența unor personalități de calibrul lui Gheorghe Asachi sau Garabet Ibrăileanu, nume sonore ce au contribuit și la îmbunătățirea sistemului de învățământ, dar și din viața artiștilor sau academicienilor din epoca contemporană. Pe viitor vom avea în vedere organizarea unor vernisaje artistice ale absolvenților Universității de Artă „George Enescu” din Iași.

Ș.A.: În epoca aceasta a globalizării și a rapidității informaționale, care sunt principalele aspecte pe care ar trebui să punem accentul încă de pe băncile școlii?

Alina Săruleanu: Încă de pe băncile școlii ar trebui să punem accentul pentru educația interculturală întrucât aceasta sedimentează încă din copilărie sentimentul de toleranță față de celelalte persoane care sunt diferite de noi. A fi diferit înseamnă a fi aparte, a fi unic. Doresc să acumulez arta și știința într-un tot unitar, reușind să promovez în operele mele spiritul intercultural.

Sursa: Arhiva personală a artistei Alina Săruleanu

Ș.A.: Am povestit despre experiența dumneavoastră, despre activitățile de anvergură pe care le organizați dar aș vrea să știu care este motto-ul după care vă ghidați în cariera dumneavoastră?

Alina Săruleanu: „Înțelepciunea înseamnă a ști ce să faci în continuare; virtutea înseamnă să faci efectiv acel lucru.” – David Starr Jordan. Acest citat m-a ghidat în viață și astfel m-a motivat să continui călătoria mea prin tainele artei, reușind să readuc ieșenilor zâmbetul zi de zi în cadrul vernisajelor realizate.

Ș.A.: Rămân uimită de complexitatea activităților pe care le derulați și de proiectele deosebite întreprinse până acum cu instituțiile partenere. Un gând bun iubitorilor de frumos?

Alina Săruleanu: Interculturalitatea este cheia către un viitor promițător. Motto-ul Uniunii Europene este „Unitate în diversitate”, epoca contemporană punând accentul pe acest aspect care adesea este promovat în media de tineri. Sfatul meu este să vă implicați în zona de voluntariat  și să promovați în continuare spiritului patriotic,  inovativ și dornic de cunoaștere. Sper ca  cititorii dumneavoastră să descopere în rândurile acestea esența artei: creativitatea și inovarea.

Povestea de succes a artistei Alina Săruleanu o regăsiți și pe platforma online a Revistei In Society:

Interculturalitatea, prin ochii Alinei Săruleanu, creator de contur și frumos: „Sentimentul de toleranță față de celelalte persoane care sunt diferite de noi se sedimentează încă din copilărie. A fi diferit înseamnă a fi aparte, a fi unic.”

Crăciun pe rit vechi: ce înseamnă sărbătoarea pentru comunitatea armeană din Iași

Există comunități care, deși pare că s-au cam dus sărbătorile de iarnă, în acestă perioadă petrec, căci, de exemplu, pentru credincioșii armeni și cei de pe stil vechi, perioada petrecerilor continuă.

Poporul armean, primul care a adoptat creștinismul ca religie oficială de stat, prăznuiește Crăciunul odată cu Boboteaza din dorința de a păstra tradiția primelor secole creștine, tradiția care avea la bază calendarul gregorian. Totuși, pe parcursul istoriei a avut loc modificarea datei de celebrare a sărbătorilor de iarnă. Odată cu acceptarea creștinismului printre religiile imperiului, conform Edictului din Milan din anul 313, Împăratul Constantin decide menținerea datei de 25 decembrie drept semnificație a izbândei luminii împotriva întunericului. Din dorința de a extinde semnificația luminii putem face trimitere și la victoriei binelui împotriva răului. Modificarea a fost acceptată și de bisericile creștine care, în urma Sinodului de la Chalcedon din anul 451, au hotărât ca data să rămână fixă. În urma dezbaterilor privind natura umană și divină a Mântuitorului, aspectele ce țin de sfera religioasă au fost analizate de teologii care au considerat că, potrivit primelor secole de creștinism, în această zi sfântă, comunitatea armeană se îndreaptă cu sufletul deschis către lăcașul de cult, devenit simbolul unificator al acestei sărbători.

În această seară (seară în care se întâmplă să scriu articolul) va fi oficiată Sfânta Liturghie, în edificiu răsunând colindul „Avedis” („Vestea cea bună a Nașterii Mântuitorului”). Încă din cele mai vechi timpuri, tinerii erau însoțiți de reprezentanții comunității ce duceau mai departe vestea Nașterii Domnului în toate casele tradiționale. Tinerii pătrund în încăpere cu Celebrul colind „Aysor done, ev Surp Dzănunt, Avedis”, care aduce vestea nașterii Mântuitorului. Cu această ocazie se întâlnesc, la ceas de seară, colindătorii și primesc daruri de la Moș Crăciun, acesta rămânând un prilej de reuniune cu familia și prietenii.

De sărbători, dăruim și primim daruri, cel mai frumos cadou fiind acela de a te bucura de simplitatea acestei zile binecuvântate în compania celor dragi!

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Crăciunului Armenesc
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

O vorbă din popor aduce aminte de faptul că armenii nu puteau părăsi casa sau încuia ușa atunci când frații lor veneau în vizită, întrucât acest moment era sacru. Un moment prin care se promovează tradiția armenească autentică este cel în care ne reunim la masă alături de familie, „în prezența” celor 7 bucate tradiționale (fructe uscate, Anoush Abour, rodia, strugurele, caisa, dolma și pâinea). Fructele uscate sunt aranjate de gospodina casei sub formă de trifoi, în speranța că anul ce vine să fie mai prosper: caise, migdale, alune, nuci și stafide.

Un preparat nelipsit este desertul Anoush Abour, o budincă dulce din grâu fiert, bogată în arome și culori: stafide, caise uscate, nucă, smochine și coajă de portocală, iar tot acest cumul de savoare este presărat cu scorțișoară. Rodia, sturugurele și caisul sunt trei fructe tradiționale armenești care parcă grăiesc povestea ținutului îndepărtat și misterior al Armeniei.

Tradițiile sunt păstrate cu sfințenie, rudele din Armenia permanent îndulcindu-ne cu pistil, un desert creat din struguri, caise și nuci, toate fructele învelite într-o pătură de ciocolată. Masa de sărbători este bogată în bucate specifice zonelor străvechi ale patriei mamă, iar gustul sărmăluțelor, denumite și dolma, sunt împăturite cu migală în foile de viță de vie.

O tradiție vie, care se păstrează în zilele de sărbătoare, este realizarea unei pâini în care gospodina pune o monedă. La cina festivă, capul familiei împarte în mod egal feliile de pâine la rude și cine găsește moneda, conform zicerilor din popor, va fi încununat cu succes pe tot parcursul anului.

Armenii aduc în prim plan lumina de la biserică și aprind atâtea lumânări în funcție de numărul membrilor din familia. Ceara rămasă va fi presărată pe o apă curgătoare pentru ca izvoarele să un sece, iar în zonele cu relief arid se pune ceara la rădăcina unui pom pentru ca acel an să fie rodnic.

Povestea Crăciunului începe odată cu aroma rodiei, fructul tradițional armenesc, dar și cu celebra urare: „Shnorhavor Nor Dari yev Surp Dzănunt!”, ce reprezintă un îndemn de a petrece noul an cu belșug în casa și liniște în suflet.

Sursa foto: pinterest.com

Pentru a descoperi tradițiile armenești vă invit să accesați ș platforma online a Revistei In Society: 

Crăciun pe rit vechi: ce înseamnă sărbătoarea pentru comunitatea armeană din Iași

Cum s-a văzut la Bruxelles lansarea volumului „Towards the multifractal brain by means of informational paradigm”

Sursa: Arhiva personală a domnului prof. univ. dr. Maricel Agop

În epoca contemporană, oamenii de științe din varii domenii de activitate își canalizează atenția către domeniul neuroștiințelor, având ca focus o serie de teme și întrebări privind comportamentul creierului. Deschiderea Uniunii Europene față de domeniul medicinei a fost întotdeauna apreciat de cercetători. În acest sens, în cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, a avut loc lansarea volumului „Towards the multifractal brain by means of informational paradigm”, realizată de Prof. univ. dr. Maricel Agop, Lector univ. dr. Alina Gavriluț, Manager Dr. Lucian Eva și Dr. Gabriel Crumpei, o carte ce prezintă fundamente și aplicații inovative explicate prin metode fizice și matematice. Un drum presărat cu împliniri pe plan profesional, dar ce lansează și noi provocări în tărâm științific, întrucât drumul spre cunoașterea creierului este complex și plin de mistere.

Profesorul univ. dr. Maricel Agop și contribuția științifică

Implicat activ în sfera academică, prof. univ. dr. Maricel Agop, personalitate emblematică de origine armeană, cadru didactic al Departamentului de Fizică din cadrul Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași, s-a remarcat de-a lungul timpului prin studiile din  realizate în domeniul fizicii. Prin cercetările efectuate în cariera domniei sale a pus accentul pe dinamica nonlineară în studiul diferențiat al sistemelor fizice (plasmă, nanostructuri, compozite). În ultima perioadă și-a canalizat atenția asupra sistemelor biologice, mai specific, a celor conexe medicinei (tumori, celule canceroase) și farmaceutice (sisteme de furnizare a medicamentelor nanostructurate). O carieră academică bogată datorită publicațiilor realizate: 260 articole în jurnale ISI și 80 articole în jurnale indexate BDI, acestea fiind doar câteva dintre contribuțiile șțiințifice. Distincția ce încununează activitatea didactică și științifică este cea de „Doctor Honoris Causa” a Universitățiii „Vasile Alecsandri” din Bacău, acordată în anul 2013. Debutând cu anul 2018, domnia sa își desfășoară activitatea de studiu din postura de membru corespondent a Academiei Oamenilor de Știință.

Sursa: Arhiva personală a domnului prof. univ. dr. Maricel Agop

Neurologia și apelul la Eric Kandel pentru definirea principiilor științei neuronale

Domeniul neurologiei și neurochirurgiei au obținut o serie de victorii de-a lungul istoriei, tehnologia utilizată astăzi în diagnosticarea și tratarea problemelor psiho-patologice ale creierului reușind să atingă progrese extraordinare. Secretele creierului au început să ni se dezvăluie pe parcursul cercetărilor, reușind să aprofundăm informații despre cunoașterea acestuia inițiată de un grup de cercetători din Iași. Bazată pe teoria informației, aceștia au dorit să exprime, prin modele matematice și fizice, modul de funcționare a creierului.

Pășim uimiți pe acest teritoriu și apelăm la autorul Eric Kandel, cel care s-a implicat în dezvoltarea principiilor științei neuronale: „Sarcina neuroștiințelor este de a explica comportamentul în termeni ai activității creierului. Cum poate creierul să își organizeze milioanele de neuroni pentru a produce comportamentul și cum sunt aceste celule influențate de către mediul înconjurător? Ultima frontieră a biologiei- ultima încercare – este de a înțelege bazele biologice ale conștiinței și ale proceselor mentale cu ajutorul cărora percepem, acționăm, învățăm și citim.”  Laureat al premiului Nobel datorită implicațiilor științifice în domeniul psihologiei cognitive, Eric Kandel, studiază înțelegerea creierului și a comportamentului generat de acesta în sfera neuroștiințelor.

Sectoarele medicinei sunt considerate a fi complexe, comunitatea academică internațională oferind un cadru larg de analiză asupra patologiei sistemului nervos. Diagnosticarea și tratarea acestora implică un studiu amănunțit al interdisciplinarității date de studii diverse în domenii precum fizica, matemática, medicina și psihologia. Un grup de specialiști din Iași a reușit să spargă barierele cunoașterii, prin activitatea de cercetare, oferind noi perspective în aria neuroștiințelor.

Pentru a afla mai multe detalii despre această activitate academică puteți să accesați platforma online a Revistei In Society:

Cum s-a văzut Gala ArmenIS, evenimentul care a marcat centenarul Uniunii Armenilor din România

Cum s-a văzut Gala ArmenIS, evenimentul care a marcat centenarul Uniunii Armenilor din România

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Galei ArmenIS
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

Pornim într-o frumoasă călătorie pe meleagurile armenești moldave, alături de două personalități marcante de sorginte armeană: Dr. Emanuel Nazaretian, președintele Uniunii Armenilor din România Sucursala Roman și Prof. univ. dr. Eugen Golgoțiu, vicepreședintele Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași. Pe parcursul evenimentului ne-au împărtășit despre istoria armenilor din cele două târguri moldave, făcând trimitere către trecutul glorios marcat de contribuția economică a acestei comunități, dar și despre prezent ce scoate în prim plan zestrea culturală pusă în valoare de clasa intelectuală prin activități diverse ce cuprind momente de muzică și dans, vernisaje și conferințe tematice.

Povestea comunității poate fi conturată și de prezența unei figuri emblematice marcată de prezența colecționarului Krikor Zambaccian, ultimul președinte al acestei organizații înainte de instalarea blocului comunist. Faimosul colecționar de artă de sorginte armeană menționa: „Am dăruit poporului colecția mea de artă deoarece și talentele pe care le-am întrunit sunt ale poporului, ele fac mândria lui.” – Krikor Zambaccian. Prin intermediul civilizației milenare, pas cu pas, s-a format cultura armeană ce este plasată în epicentrul ținutului rodiilor, strugurilor și caiselor. În acest sens dansul și muzica au devenit elementele cheie de promovare a identității culturale, un moment artistic deosebit fiind pregătit de trupa de dans Siamanto a comunității armene din Iași, dar și de Academia de talente Ella Gondos printr-un recitar extraordinar de pian realizat de micul prinț Yanis Pavel.

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Galei ArmenIS
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

Arhitectura neoclasică a edificiului este reliefat de existența porticului de la intrare cu patru coloane toscane. Saloanele cochete reprezintă o reconstrucție a ambientului elegant al locuințelor boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea ce prezentau ce dețineau mobilier oriental. Pieselor originale de mobilier au oferit o imagine de ansamblu asupra vieții boierilor români și armeni ce au contribuit la dezvoltarea economică a urbei ieșene. Iubitorii de cunoaștere au participat la introducerea în universul armenesc realizată de doamna Muzeograf Mihaela Tudose. Ascunsă pe străzile înguste ale Copoului, muzeul aduce în prim plan anticele zidiri ieșene ce au aparținut familiei Kogălniceanu, acestea reprezentând un reper spațio-temporal în care istoricul, gazetarul, scriitorul, avocatul, și omul politic a reușit să ofere lumii adevărate modele interculturale. Cum putem descrie o personalitate complexă și influentă a secolului al XIX-lea, decât prin genialitatea sa și prin spiritul remarcabil de orator și diplomat, ce a reprezentat unul dintre principalii ctitori ai României moderne datorită preocupărilor sale asupra dezvoltării conștiinței naționale, făuririi statului național și obținerii independenței. Observând îndeaprope parcursul comunității armene putem observa similitudini atât la nivel faptic prin prezența bijuteriei arhitectonice existe în vechea Mahala Armenească, cât și la nivel spiritual prin contribuțiile economice, politice și culturale. O casă de burghezi, înaltă și frumoasă, specifică secolului XIX tronează pe Strada Armeană de astăzi. Cu o arhitectură deosebită în stil neoclasic, împodobită cu balcoane cu balustrade din fier forjat, cu siguranță în interioarele clădirii regăsim piese de mobilă de tip oriental, cu talgele de alamă în care era servită cafeaua, cu instrumente muzicale specifice cum este dudukul, dar și țesături tradiționale cu motive armenești. Un aer aristocratic ce se aseamănă cu cel împânzit de Muzeul „Mihail Kogălniceanu” din dealul Copoului.

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Galei ArmenIS
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

Organizatorii

Implicați în sfera interculturală, membrii echipei de Proiect „ArmenIS – identități ale trecutului” au creat un cadrul de poveste ce pune în discuție repere importante din istoria, religia, economia, cultura, tradițiile și obiceiurile unei comunități antice ce a dezvoltat comerțul în spațiul moldav, cu precădere în urbea ieșeană. De-a lungul timpului aceștia au promovat cel mai important edificiu de cult armenesc din „orașul celor 7 coline” ce datează din anul 1395, Biserica Armeană „Sfânta Maria”. Prima atestare documentară a localității devine și simbol unificator al șederii străvechi a acestui popor. Propovăduirea spiritului intercultural pe meleagurile pitorești moldave este oferită și de celebrarea a 100 de ani de la înfiițarea primei instituții ce promovează intens valorile armene în societatea contemporană.

Laitmotivul organizării acestui eveniment de marcă este reprezentat de celebrarea celor 100 de ani de cultură armeană în spațiul românesc, de istorie, tradiție, implicare și activități cultural-artistice. Manifestarea a fost concepută sub forma unei gale în care instituțiile partenere și colaboratorii au fost premiați pentru aportul adus în domeniul cultural-artistic prin promovarea tradițiilor și obiceiurilor armenești. Prin înființarea acestei organizații s-a reușit crearea unei legături între perioada interbelică atunci când valorile națiunii armene erau perpetuate în formă autentică și perioada contemporană în care acestea devin amprente ale artei moderne. Cultura armeană reprezentată prin tradiții și obiceiuri evidențiază puntea de legătură dintre trecutul istoric și prezentul modernității în care arta îmbracă forme de dans, muzică și vernisaje. Povestea unei civilizații orientale ce are ca deziderat păstrarea zestrei strămoșești și transmiterea ei în formă autentică tinerelor generații, devine astăzi glasul duios al ținutului îndepărtat al Armeniei, țara rodiilor, strugurilor și caiselor.

Sursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Galei ArmenIS
Colaborator foto: Davi Babanu Photography
ursa: Arhiva Uniunii Armenilor din România Sucursala Iași – imagini din timpul Galei ArmenIS
Colaborator foto: Davi Babanu Photography

File de istorie

Comunitatea armeană din România își face resimțită prezența pe tărâm românesc odată cu atestarea tombală de la Cetatea Albă ce datează din anul 967. Colonii armenești poposesc în Moldova, Transilvania și Dobrogea, unde încep treptat să clădească mici întreprinderi meșteșugărești. Implicarea vizibilă în sfera comerțului îi plasează ca maeștrii ai negoțului, reușind aducă un aer aristocratic târgurilor de odinioară prin marfa prezentată: costume, bijuterii, covoare țesute, talgere de alamă. Povestea unui popor milenar ce roiește în jurul elementelor de păstrare a identității naționale: religia, simbolurile și tradițiile. Stabilirea acestora în spațiul românesc este evidențiată de înălțarea unor bijuterii arhitecturale reprezentate de biserici, case, școli și ateliere meșteșugărești, ce dăinuie și astăzi în Mahalalele Armenești, drept mărturie a trecerii ireversibile a timpului.

Dezvoltarea patrimoniului cultural s-a realizat prin dorința aprinsă a acestei comunități unite de a promova tradițiile și obiceiurile păstrate ca zestre de la înaintași. Pagina istorică reliefează contribuțiile acestei etnii atât în plan economic, cât și instructiv-artistice. Un eveniment tragic ce a marcat conștiința neamului armenesc a fost genocidul din anul 1915, când o masă mare de populație a fost asuprită, iar alta deportată. Răspândirea acestora pe tot mapamondul a dus la formarea unei puternice diaspore, ce a reușit odată cu trecerea timpului să formeze adevărate conglomerate unite prin prisma valorilor, conceptelor și principiilor de viață comune. Dezideratul de a integra armenii sosiți pe teritoriul României, a luat nașter, la 25 ianuarie 1919, Uniunea Armenilor din România, ce îl avea ca președinte pe Grigore Trancu Iași. O personalitate emblematică a lumii cosmopolite, om politic, economist, avocat, profesor universitar și scriitor, ce reușește să sprijine necondiționat instalarea populației nou venite.

Atmosfera aristocratică a vremurilor îl plasează asemenea unui erou ce sprijină refugiații armeni din Constantinopol. Mânat de un spirit protectiv, și deosebit de atent cu cei 10.000 de supraviețuitori ai tragicului episod istoric din 1915, antreprenorul de sorginte armeană Armenag Manissalian a facilitat la nivel politic și economic asimilarea congregației actuale. Moștenitor al prestigiului de afacerist, preocupare sa permanentă era sprijinirea persoanelor de etnie armeană. Cu un aport semnificativ în sfera comerțului prin înființarea unei firme ce avea ca obiectiv principal exportul de cereale, acesta a contribuit la dezvoltarea economiei naționale. Vicisitudinile impuse de politica vremii au fost parcurse cu stoicism, reușind să spargă barierele și să lupte cu autoritățile în vederea obținerii actelor pentru armenii refugiați. Prin spiritul său ocrotitor  l-a convins pe Brătianu să îngăduie stabilirea supraviețuitorilor pe meleagurile românești. Bunăvoința nețărmuită îl convinge să creeze un spațiul dedicat îngrijirii a unui număr considerabil de copii armeni orfani, reușind în județul Iași, la Strunga să înființeze un cămin. Dezideratul de a transmite tinerelor generații spiritul viu armenesc, propune apariția publicației culturale Ararat, ce promovează cultura și civilizația armeană la nivel internațional.

Perioada interbelică a avut un rol cheie prin deschiderea Consulatului Republicii Armenia la București. Un alt promotor al integrării facile a armenilor deportați a fost Harutiun Khintirian, primul consul general al Republicii Armenia în România, o personalitate marcantă, ce mediat relațiile diplomatice dintre statul român și cel armean. Din cele mai vechi timpuri, legătura dintre comunitate și lăcașul de cult era puternică, organizația susținând financiar cursurile școlii armene, reușind astfel să deschidă porțile cunoașterii către tainele alfabetului armenesc. Teritoriul României a fost ocupat de trupele sovietice, Uniunea Armenilor din România fiind nevoită își suspende activitatea, singura instituție ce reprezenta liantul credinței fiind biserica. Distrugerea blocului comunist din 1989 a reprezentat un moment oportun pentru comunitatea armeană de a relua activitatea în cadrul organizației. Zestrea culturală și spirituală armenească a fost transmisă într-o formă autentică în diverse sucursale cu scopul de a colabora la nivel instituțional: București, Pitești, Constanța, Tulcea, Botoșani, Suceava, Iași, Roman, Bacău, Galați, Focșani, Cluj Napoca, Gherla, Dumbrăveni și Baia Mare, orașe presărate de vestigii istorice și atracții turistice armenești de neegalat.

Descrierea activității culturale o puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society: 
https://insociety.ro/city-life/cum-s-a-vazut-gala-armenis-evenimentul-care-a-marcat-centenarul-uniunii-armenilor-din-romania/