100 de ani de cultură armenească în spațiul român în cuvinte, istorisiri și evenimente

Povestea comunității armene din România devine prezentă odată cu atestarea tombală de la Cetatea Albă ce datează din anul 967. O serie de colonii armenești se stabilesc pe teritoriul Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei. Implicarea vizibilă din domeniul comerțului îi plasează ca maeștrii ai negoțului în târgurile de odinioară. Întreagă istorie a acestei comunități se învârte în jurul unor elemente esențiale de păstrare ale identității naționale. Așezarea acestora în spațiul românesc se evidențiază prin construirea unor bijuterii arhitecturale: biserici, case, școli și ateliere meșteșugărești, ce dăinuie și astăzi în Mahalalele Armenești, drept mărturie a trecerii ireversibile a timpului.

O personalitate emblematică, care a avut un rol crucial la Marea Unire de la 1918, a fost generalul Iacob Zadik. Erou al armatei române din Primul Război Mondial, acesta a avut funcția de comandant de divizie în pătrunderea forțelor pe teritoriul Bucovinei, odată cu Unirea acesteia cu România.

Pagina istorică reliefează contribuțiile semnificative ale acestei minorități la dezvoltarea patrimoniului cultural prin promovarea tradițiilor și obiceiurilor specifice. Din dorința de a susține armenii refugiați în România, după tragicul armenocid din 1915, a luat naștere Uniunea Armenilor din România, la 25 ianuarie 1919, ce îl avea în frunte ca președinte pe Grigore Trancu Iași. O personalitate emblematică a lumii cosmopolite, om politic, economist, avocat, profesor universitar și scriitor, acesta reușește să sprijine integrarea populației noi venite.

Cultura aristocratică a vremurilor îl plasează pe acesta ca un erou ce sprijină refugiații armeni din Constantinopol. Grijuliu și atent cu cei 10.000 de armeni supraviețuitori ai tragicului genocid din 1915, a fost și antreprenorul Armenag Manissalian.  Moștenitor al prestigiului de afacerist, acesta s-a dedicat de-a lungul vieții în sprijinirea persoanelor de etnie armeană. Acesta a înființat o firmă de renume ce avea ca obiectiv principal exportul de cereale, contribuind astfel la creșterea economiei naționale. În ciuda vicisitudinilor date de politica vremii, acesta i-a sprijinit în procesul de obținere a actelor, luptând cu autoritățile statale și convingându-l pe Brătianu să îngăduie stabilirea armenilor pe meleagurile românești. Bunătatea nețărmuită îl determină să creeze un spațiul dedicat îngrijirii acestora – un spital cu 250 de paturi pe Strada Armenească, dar și un orfelinat la Strunga pentru cei 400 de copii armeni orfani. Din dorința de a duce mai departe cultura și civilizația armeană acesta propune apariția publicației culturale Ararat, ce dăinuie și până în prezent.

În perioada interbelică (1920) această organizație a jucat un rol important în deschiderea Consulatului primei Republici Armene la București. Încă din cele mai vechi timpuri în comunitatea armeană se putea observa legătura strânsă dintre comunitate și biserică, această asociație sprijinind financiar derularea cursurilor în cadrul școlilor armene, dar acordând simultan sprijin și Bisericii Apostolice Armene.

Firul istoric plasează o acțiune de rezonanță atunci când membrii comunității armene sprijină aducerea în țară a unor copii armeni supraviețuitori ai genocidului din 1915, astfel reușind să înființeze la Strunga, în județul Iași, un orfelinat. Pe parcursul istoriei, România a fost ocupată de trupele sovietice, Uniunea Armenilor din România necesitând să își  suspende activitatea.  Singura instituție ce reprezenta liantul credinței rămăsese biserica.

După revoluția din 1989, odată cu distrugerea blocului comunist, comunitatea armeană hotărăște să reia activitatea în cadrul organizației. Din dorința de a păstra zestrea culturală și spirituală am creat o serie de sucursale cu scopul de a colabora la nivel instituțional:  București, Pitești, Constanța, Tulcea, Botoșani, Suceava, Iași, Roman, Bacău, Galați, Focșani, Cluj Napoca, Gherla, Dumbrăveni și Baia Mare, orașe istorice cu atracții turistice de neegalat.

Reușim astăzi să rescriem istoria la 100 de ani de la înființarea acestei frumoase organizații ce promovează patrimoniul cultural și artistic armenesc. La nivel național, comunitatea armeană este implicată activ prin organizarea unor manifestări culturale de anvergură: conferințe științifice, expoziții, simpozioane, lansări de carte, dezbateri pe teme cotidiene, întâlniri cu personalități contemporane, tabere de tineret,  participări la diferite școli de vară de învățare a limbii armene sau sărbătorirea unor zile importante precum Comemorarea Genocidului Armean, Ziua Independenței Armeniei și Crăciunul Armenesc.

În prag de an aniversar, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, am reușit să organizăm un eveniment dedicat Centenarului Uniunii Armenilor din România. Obiectivul principal sub egida căruia am pornit acest demers ține de propagarea spiritului intercultural la nivelul societății ieșene. Invitații au pășit cu emoție în Sala Vasile Pogor a Palatului Roznovanu, o clădire emblematică a „Orașului celor 7 coline”, susținând motto-ul Uniunii Europene – „Unitate în diversitate”.

Promovarea valorilor interculturale la nivel etnic a fost deviza evenimentului, la care au participat iubitorii de cunoaștere. Am pus în discuție repere importante ce țin de istoria, religia, economia, cultura, tradițiile și obiceiurile unei comunități antice ce a pus bazele comerțului la nivelul regiunii moldave, cu precădere în județul Iași. Considerată a fi prima atestare documentară, datând din anul 1395, Biserica Armeană Sfânta Maria este un lăcaș de cult ce rămâne simbolul unificator al existenței străvechi al acestui popor. Un moment de bucurie și propovăduire a spiritului multietnic pe meleagurile pitorești ale Moldovei, este dat de deschiderea rubricii de activități a comunității armene din Iași, dedicate celebrării a 100 de ani de la înființarea primei instituții ce promovează intens valorile armene în societatea contemporană.

Mai multe informații despre activitatea culturală puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society:

100 de ani de cultură armenească în spațiul român în cuvinte, istorisiri și evenimente