Istoria voluntariatului a debutat cu secolul al XIX-lea, când s-au înființat primele organizații pentru a propaga bunăstare. Conceptul de „voluntariat” a luat naștere în urma Primului Război Mondial, ca o modalitate de a îndrepta eșecul produs de lupta crâncenă prin crearea unei stări de pace. Părintele spiritual al implicării benevole era considerat a fi Eugen Rosenstock-Huessy, istoric și sociolog de origine germană, creatorul „Serviciului Voluntar pentru Pace”. Astăzi, voluntariatul este un domeniu de interes pentru tineri, fiind o activitate desfășurată cu drag, din proprie inițiativă. Suntem tentați să digitalizăm timpul liber, motiv pentru care consider că este deosebit de important să promovăm ideea de implicare activă la nivelul societății. Cu o energie aparte ne întâmpină, Maria Crețu, elevă a Liceului Teoretic Vasile Alecsandri din Iași, îmbinând într-un mod armonios utilul cu plăcutul, școala cu implicarea civică, aceasta formându-și un mod de viață astfel, diferit de cel al școlarului obișnuit. Dorind să spargă barierele cotidianului, reușește cu speranță, organizare și eforturi considerabile să creeze o stare de bunăstare la nivelul societății.
Ștefana Agop: Voluntariatul se ghidează după o serie de principii pe care ai reușit să le respecți pe parcursul timpului. La baza acestei activități stă beneficiul public, oferit pe deplin comunității. Pe care dintre acestea te-ai axat de-a lugul experienței acumulate?
Maria Crețu: De-a lungul timpului am trecut peste multe obstacole, am stat în umbră și am analizat diferite aspecte, atât din viața mea, cât și a persoanelor din jurul meu și am ajuns la concluzia că există multe lucruri ce pot fi schimbate sau chiar îmbunătățite. Am realizat însă că nu este de ajuns să observi, ci trebuie luate și măsuri ce să aducă schimbarea. Astfel, am început prin a mă implica în activitățile de voluntariat din cadrul școlii, fie că era vorba despre donații către sufletele nevinovate de la casele pentru copii sau aprovizionarea cu alimente a unor bătrâni ce duceau dorul nepoților și se umpleau de bucurie când cineva le trecea pragul. In anii de liceu, am decis să îmi lărgesc orizonturile și să tind spre mai mult. Drept urmare, timp de 2 ani am mers periodic la o asociație ce survenea ca un fel de program after school pentru elevii ce proveneau din familii cu o situație mai precară. Alături de ceilalți voluntari îi ajutam la teme, le explicam ceea ce le era neclar, organizam diferite activități împreună, totul pentru le vedea zâmbetul pe chip și pentru a-i face să uite de ceea ce era acasă. De asemenea, din dorința de a încerca ceva nou și de a mă dezvolta, am participat fie ca volunar, fie ca și organizator în cadrul mai multor evenimente și festivaluri din Iași, dar și din alte orașe din țară. Acestea aveau ca teme promovarea patrimoniilor culturale, punerea în valoare a artei exprimată prin muzică, pictură, desen, dans și chiar fotografie, evidențierea și dezvoltarea noastră personală, dar și interacționarea și acceptarea diferențelor dintre oameni și culturi. Gândindu-mă la toate aceste experiențe la finalul zilei, mă simt mândră că am reușit să ofer ceva, fără a aștepta și ceva în schimb, pentru că, pentru mine, a face pe cineva fericit este mult mai important și mai valoros.
Ș.A.: Ești un voluntar implicat activ în societatea contemporană, colaborând cu mai multe oganizații nonguvernamentale. Ai devenit lider al unor departamente care au desfășurat proiecte pe diverse arii de interes – social, artistic și cultural. Am dori să aflăm câteva detalii despre povestea de succes a unei tinere coordonatoare. Poți să ne prezentați proiectele de suflet?
Maria Crețu: După cum am precizat anterior, în decursul ultimilor ani, mi-am extins pasiunea pentru voluntariat, încercând să cuprind câte puțin din fiecare. Însă există câteva proiecte ce mi-au rămas întipărite în suflet. Pe primul loc se află parteneriatul cu Uniunea Armenilor din România – Sucursala Iași. Prima dată când am colaborat cu această asociație a fost acum 2 ani, sprijinindu-ne pe mine și colegii mei în cadrul Concursului Internațional Euroscola, unde echipa mea a avut drept scop promovarea Bisericii Armene din Iași, dar și cultura armeană și tradițiile acesteia. Astfel, pe parscursul unei veri, am ajutat la organizarea mai multor evenimente cu specific armenesc, precum seratele și ateliere de creație; am călătorit în alte orașe pentru a cunoaște diferiți cetățeni armeni de la care am aflat anumite lucruri ce mi-au schimbat cu totul perspectiva despre această cultură, îndemnându-mă spre a mă documenta și mai amănunțit. Ulterior, după terminarea respectivului concurs, am fost întrebată în urma implicării mele, dacă aș dori să continui colaborarea cu Uniunea Armenilor, de această dată ca și voluntar direct. Am acceptat fără a sta pe gânduri. În cei doi ani ce au trecut, m-am specializat mai mult pe partea de media și online, preocupându-mă de aministrarea paginilor și a site-urilor uniunii, însă am continuat să organizez evenimente și am reușit chiar să înființez și o trupă de dans armenesc.
Un alt proiect important îl reprezintă ETNIS. Alături de tine, dragă Ștefana, și de domnul profesor Andi Dașchievici am format acest centru de educare, formare și dezvoltare interculturală, având ca scop promovarea diferențelor dintre culturi, dar și întelegerea acestora. Astfel, am realizat diferite cu materiale pe care le-am prezentat în cadrul orelor de curs din diferite școli din Iași. Tot în cadrul acestui proiect, au fost organizate mai multe ateliere de creație, expoziții și atelierea de creație. Nu în ultimul rând, voluntariatele ce au implicat activ copii au avut un impact deosebit asupra mea. M-au făcut să realizez ceea ce este cu adevărat important în viață și că oamenii ar trebui să fie mulțumiți cu ceea ce au, întrucât există persoane în situații mult mai rele ce sunt totoși mai fericiți. Prin urmare, fericirea altora reprezintă un lucru neprețuit.
Ș.A.: La nivelul statului român, activitatea de voluntariat a devenit vizibilă după 1989, odată cu distrugerea blocului comunist. Perioada imediat următoare avea să fie înfloritoare datorită instalării regimului democratic care a fructificat astfel de manifestări. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, asociațiile s-au axat pe „Unitate în diversitate”, creând un dialog permanent cu minoritățile. Ai organizat evenimente în cadrul unor asociații culturale? Ce tipuri de evenimente ai promovat?
Maria Crețu: Pentru a pune în valoare această deviză am luat parte la evenimentele culturale organizate în principal de Uniunea Armenilor din România – Sucursala Iași, dar am fost voluntar și în cadrul celor realizate de Primăria Municipiului Iași sau primăriile altor orașe din țară sau din afară. Astfel, am participat la serate culturale armenești, ateliere de creație, festivaluri de muzică, artă, dans, film și fotografie. Toate acestea au avut ca scop promovarea anumitor culturi și tradiții, dorind aducerea schimbărilor în percepțiile oamenilor, lărgindu-le orizontul și cunoștințele.
Ș.A.: Schimbarea la nivelul comunității devine o necesitate pe de o parte, dar și o decizie de binefacere. În ariile în care activezi survin numeroase modificări de la colectiv, orar, nivel de implicare și sarcini ce trebuie îndeplinite prin responsabilitate și punctualitate. Ce le recomanzi tinerilor dornici să îmbrățișeze rolul de voluntar?
Maria Crețu: Le recomand tinerilor dornici să capete rolul de voluntari să pună suflet în ceea ce fac și să se pună pe plan secund pentru câteva momente. Este important să realizeze ce responsabilitatea se află pe umerii lor și să știe cum să acționeze în anumite momente. Voluntariatul nu este pentru toată lumea. Ai nevoie de multă răbdare, punctualitate, responsabilitate și orice s-ar întâmpla, trebuie să fii optimist și perseverent. Însă, la finalul fiecărui proiect, văzând cât de multe ai realizat și câtă experiență ai acumulat, te va face să te simți cu adevărat împlinit.
Ș.A.: În ultimul timp a renăscut scena culturală a orașului prin colaborările fructuoase dintre minorități. Deseori s-a pus accentul pe implicarea proactivă a tinerilor la nivelul comunității locale. Un loc în care tradiția seculară se îmbină armonios cu elementele moderne este complexul Palas, un loc al propagării curentului intercultural în societatea contemporană. Consideri că tinerii sunt atrași de astfel de locații, devenind mai implicați în procesul de promovare interetnică?
Maria Crețu: Sunt de părere că la momentul de față, implicarea în cadrul acestor activități a tinerilor este net superioară față de cum obișnuia să fie acum câțiva ani. Din dorința de a acumula cât mai multă experiență și pentru a avea un portofoliu cât mai vast, tinerii ieșeni i-au parte la tot mai multe manifestații culturale. Este adevărat că întregul complex Palas reprezintă un punct central de atracție, ce influențează implicarea și participarea oamenilor, fiind o locație centrală. Însă, la fel de bine promovată, din punct de vedere al organizării evenimentelor culturale este și Casa de Cultură a Studenților, dar și zona Copou, unde anual au loc evenimente și festivaluri bazate pe promovarea patrimoniilor culturalurale, dar și a multiculturalității.
Ș.A.: Evenimentele organizate în parteneriat cu autoritățile locale au contribuit la creșterea gradului de vizibilitate al sferei interculturale. Ce alți factori au influențat diseminarea acestui curent la nivelul mass-mediei?
Maria Crețu: Implicarea tinerilor din dorința de a se dezvolta, de a descoperi mai multe despre ceea ce îi înconjoară, cred eu, că reprezintă un factor important. Întrucât aceștia își petrec mare parte din timp pe rețele de socializare, asociațiile ce caută voluntari pot creea foarte ușor un eveniment pe care să îl distribuie mai departe, atrăgând astfel atenția tinerilor. Fie că vorbim despre festivaluri ce abia iau naștere sau au în spate ediții finalizate cu succes, nimic nu îi oprește pe tineri să depună un CV și o scrisoare de intenție, cu scopul de a deveni voluntar, de a cunoaște mai multe, de a se autodepăși și de a promova mai departe ceea ce au învățat.
Ș.A.: La nivelul comunității locale spiritul competitiv a fost înlocuit cu cel de cooperare, colaborare și înfrățire. Fiecare etnie își promovează valorile, tradițiile și obiceiurile. Ce tipuri de evenimente organizați și pe ce aspecte puneți accentul pentru o organizare exemplară?
Maria Crețu: Un popor unit este un popor prosper. Pentru ca un eveniment multicultural să decurgă perfect, fără vreun incident, se încearcă punerea exemplară la punct a tuturor detaliilor, începând de la lista de invitați și continuând cu dispunerea acestora într-un anumit program, astfel încât toată lumea să fie mulțumită și să nu existe neânțelegeri.
Ș.A.: Fiecare dintre noi dezvoltă o pasiune pentru frumos și creație. Unul dintre domeniile de interes ce te definește este dansul. Când ai descoperit această înclinație pentru arta mișcării?
Maria Crețu: Într-adevăr, dansul reprezintă una din pasiunile mele cele mai mari. Primul contact cu lumea dansului l-am avut la o vârstă fragedă, pe când aveam doar 3 ani. Fiind la grădiniță, mama m-a înscris la un curs de dans din dorința de a-mi lărgi orizonturile și a-mi pune în valoare simțurile. Crescând, tot mama a fost cea care a observat înclinația spre dans și faptul că aveam o ureche muzicală mult mai dezvoltată, comparativ cu ceilalți copii. Faptul că devenisem elevă nu a fost deloc un impediment, ba chiar am fost îndrumată să încerc și alte laturi ale dansului, cunoscând pe lângă partea modernă, latura tradițional populară, dar și sportivă, bazată pe dansurile de societate. Am participat, de asemenea și la câteva competiții locale și naționale, unde am avut parte și de premii. Țin să precizez însă, că în spatele acelor reprezentații de numai câteva minute, se ascundeau ore întregi de repetiții și sacrificii, pe care nu le regret, pentru că m-au disciplinat și m-au ajutat să mă dezvolt într-un mod armonios. Nevoită fiind să mă retrag din latura dansurilor sportive, pe când aveam doar 12 ani, încurajată fiind de către fosta mea doamnă învățătoare, mi-am continuat pasiunea, devenind profesoară de dans modern a elevilor dumneaei. Am susținut această activitate timp de 2 ani, moment în care am intrat la liceu. După o pauză destul de lungă, mi s-a oferit oportunitatea să fiu coregrafa unei trupe de dans armenesc. Am acceptat cu bucurie, știind că voi putea face din nou ceea ce îmi place. Singura mea piedică a fost și este, referitor la trupa Siamanto, incapacitatea de a reda anumiți pași specifici. Totuși, fiind o fire perseverentă și perfecționistă, mă străduiesc din răsputeri să mă țin de acest proiect și să îmi depășesc toate temerile.
Ș.A.: O aripă a artei care reușește să reliefeze portretul unei tinere cu ochii albaștrii și părul bălai, cu zâmbetul larg și privirea ațintită către ceas, pregătită mereu pentru repetiții… Punctualitatea este importantă în epoca globalizării. Cum reușești să stabilești orarul unei zile obișnuite? În ce manieră prioritizezi activitățile?
Maria Crețu: Punctualitatea și organizarea sunt aspecte pe care le-am dobândit de-a lungul anilor. Orice activitate pe care trebuie să o întreprind este notată într-un calendar, toate evenimentele ce survin între timp sunt plasate în programul meu în funcție de timpul rămas și de data limită de finalizare a acestora. Încerc pe cât posibil să îmbin utilul cu plăcutul, combinând planul studiului, cu cel social și familial, în final având grijă ca niciunul să nu fie neglijat.
Ș.A.: Pasiunea pentru dans ai descoperit-o prin intermediul voluntariatului realizat în sfera interculturală. Zona aceasta oferă multe perspective pentru viitor, antrenând pe de o parte latura artistică, dar și cea intelectuală prin relaționarea cu alte etnii. Ce te-a impresionat în mod special și ce învățăminte pot ajuta în evoluția din viitor?
Maria Crețu: Am rămas plăcut impresionată de diversitatea culturilor ce există, de tradițiile acestora, de modul cum interacționează oamenii între ei. Dansul în sine reprezintă unul dintre cele mai populare forme de exprimare liberă, în care tradiția, arta și cultura fiecărei populații se împletesc armonios, astfel fiind promovate valorile unice ale multiculturalității. Relaționarea cu alte etnii, fie ca vorbim despre dans sau cultură în sine, duce la dezvoltarea personală a individului, ajutându-l să privească lumea ce îl înconjoară dintr-o altă perspectivă, acesta acceptând mult mai ușor diferențele, considerându-le a fi unice și speciale. Prin interacționarea cu persoane ce fac parte din alte etnii, oamenii învață, de asemenea, să se accepte pe ei înșiși așa cum sunt, ajungând să considere că părerea lor despre sine este cea care contează cu adevărat, iar părerile celor din jur sunt doar niște vorbe care nu trebuiesc puse la suflet.
Ș.A.: O șansă unică în viață, dar plină de surprize și reușite. În parteneriat cu Uniunea Armenilor din România-Sucursala Iași ai coordonat un proiect de amploare. Cadrul educațional a permis implicarea activă proprie în această zonă și prin atenta implicare a profesorilor de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași. Ne poți oferi mai multe detalii despre acest proiect internațional?
Maria Crețu: Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași a survenit în întâmpinarea priorităţilor Programului Național „Euroscola”, ediția a X-a, prin implementarea unei campanii de informare, educare și comunicare (IEC) cu privire la valoarea de patrimoniu a Bisericii Armene „Sf. Născătoare” din Iași în context național și european. Am ales să dezvoltăm o astfel de campanie deoarece oamenii au nevoie de informare și educare pentru a cunoaște rolul Bisericii Armene în cadrul patrimoniul cultural local, național și european, cu atât mai mult cu cât acest edificiu simbolizează diversitatea culturală și reflectă deviza „unitate în diversitate” a Uniunii Europene. Scopul nostru a fost promovarea și valorificarea Bisericii Armene din Iași, ca principală atestare documentară a Iașului și reper al patrimoniului cultural, pe de o parte, dar şi ca simbol al spiritualității și diversității culturale ce unifică comunitatea locală, având drept obiective: îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere şi înţelegere a Uniunii Europene, a valorilor și principiilor pe care se întemeiază aceasta, la nivelul elevilor Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași și dezvoltarea deprinderilor de participare activă și responsabilizare a elevilor Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași cu privire la patrimoniul cultural, la rolul acestuia în promovarea diversității culturale la nivel european și la conservarea lui pentru generațiile următoare.
Ș.A.: Un proiect de amploare ce a reușit să aibă un impact pozitiv la nivelul comunității. Tineri implicați, dornici de cunoaștere și afirmare a propriilor idei și trăiri, dar care întâmpină pe parcurs și anumite bariere… Cu ce fel de provocări te-ai confruntat până acum în toate activtățile ce țin de voluntariat?
Maria Crețu: În activitatea pe care am desfășurat-o până la momentul de față am întâmpinat numeroase obstacole. Am fost pusă de multe ori în fața faptului împlinit, fiind nevoită să fac anumite lucruri spontan și eventual, improvizând pe loc un discurs sau venind cu o soluție pe loc la o problemă. Am întâlnit, de asemenea, și oameni ce mai mult puneau piedici sau încurcau în procesul de organizare și desfășurare al evenimentelor sau activităților. Vremea a fost și a un impediment de câteva ori, fiind nevoită să îmi desfășor activitatea de voluntar pe timp de ploaie sau caniculă. De mult ori se acumulează atât de multă muncă și stres, încât simți că te sufoci și tot ce îți dorești este o pauză și puțină liniște. Însă, trebuie să știi cum să te organizezi și când să spui stop, astfel încât să nu te epuizezi. Orice obstacol poate fi depășit, trebuie doar să găsești soluția potrivită.
Ș.A.: Descoperirea înclinației spre voluntariat și spre zona leadership-ului au constituit start-up-ul unei potențiale cariere. Cursurile cărei facultăți dorești să le urmezi și care ar fi parcursul pe care ți l-ai propus?
Maria Crețu: Încă de mic copil am știut că nu vreau doar să trec prin viață. Doresc să îmi las amprenta în fiecare loc în care merg. Sunt pasionată de istorie și de tot ceea ce ține de comunicare. Sunt o fire curioasă, dar reținută în același timp. După terminarea liceului, vreau să studiez Relațiile Internaționale, sperând să îmi pot atinge scopul și să schimb ceva în lumea asta. Vreau să mă fac auzită și nu să îi las pe alții să decică în locul meu. Sper ca pe durata studiilor universitare să iau parte la diferite schimburi de experiență și internshipuri, necesare în evoluția mea personală. Am reușit să ajung o dată la Parlamentul European de la Strasbourg, datorită proiectului Euroscola și am simțit că acolo este locul meu. De aceea, îmi doresc să mă întorc înapoi, de data aceasta cu o funcție și cu un set de studii în spate, sperând că locul meu va face o diferență.
Ș.A.: Experiența acumulată de-a lungul anilor de voluntariat a reprezentat o bază a cunoștințelor care te vor ajuta pe parcusul anilor universitari. În ce măsură aceste aspecte au contribuit la decizia ta de a urma cursurile Facultății de Relații Internaționale?
Maria Crețu: Ideea de a urma cursurile acestei facultăți a apărut încă din perioada școlii generale, rămânând singura mea opțiune odată cu trecerea timpului. În viață, mă bazez foarte mult pe intuiție și pe ceea ce îmi spune inima. Fiind atrasă de istorie, relațiile dintre oameni, ceea ce ne înconjoară pe noi și dorin să schimb ceva, consider că acolo este locul unde mă voi identifica cel mai bine. Experiențele prin care am trecut, m-au ajutat să îmi lărgesc orizonturile, văzând lumea dintr-o cu totul altă perspectivă și devenind mult mai încrezătoare în forțele proprii.
Ș.A.: Iașul este un oraș estic, ce a căpătat culoare și dinamism în ultimul deceniu. Adesea auzim în presă că acest oraș oferă numeroase oportunități de dezvoltare la nivelul carierei. Sunt realmente uimită de energia pe care o emani în jur și îmi permit acum, la finalul interviului, să te rog să spui care ar putea fi ingredientele unei „cariere” de succes în sfera voluntariatului.
Maria Crețu: Consider că atunci când faci ceea ce îți place și te implici întru totul, rezultatul va fi unul pe măsură. Astfel, datorită voluntariatului am învățat că este multă mai important să oferi și că adevăratele valori constau în lucrurile simple. Orice muncă, oricât de mică, va fi răsplătită mai devreme sau mai târziu.
Povestea de succes a voluntarei Maria Crețu o puteți regăsi și pe platforma online a Revistei In Society:
Maria Crețu, tânăra adolescentă care ne spune cum să facem bine și să ne implicăm în activitățile socio-culturale ale comunității încă din timpul liceului
